Copiii de astăzi vin în clase cu mintea predispusă să recepteze și să integreze noul cu ajutorul imaginilor rapide, al videoclipurilor, al stimulilor colorați, puternici; au nevoie de fragmentare măruntă a cerințelor, de feedback imediat, de stabilire de misiuni în învățare. Cu toate acestea, actul didactic nu poate fi organizat numai din zona nevoilor lor de stimulare constantă, rapidă și aducătoare de plăcere. Elevul capabil de învățare durabilă este cel care ajunge să iasă din zona de confort, să urmărească o sarcină pe termen lung, să proceseze cerințe duble sau triple și să dezvolte raționamente de analiză, sinteza, evaluare si creativitate din Taxonomia revizuita a lui Bloom.
Deci, pedagogia de astăzi trebuie să plece de la recunoașterea predispozițiilor cognitive hrănite deja de media, de lumea exterioară și să ghideze copilul către căi de cercetare.
Trecerea de la un nivel la celălalt al învățării nu se mai poate face, ca pe vremuri, prin punere la respect, prin activarea fricilor sau a rușinilor sociale. Se face prin conectare și strategii didactice activ-participative. Ca să poți dezvolta operațiile gândirii și nivelul raționamentelor, e preferabil ca sarcinile de lucru să fie organizate în doze scurte, clare, de câte 5-10 minute, cu feedback imediat și cu criterii de notare elaborate anterior, împreună cu elevul.
- Elevul de astăzi are nevoie să i se descrie concret cum arată ascultarea activă, atenția, liniștea în bancă. Are nevoie de stabilire de mize pentru aceasta și de laude pentru comportament stabil sau autocontrol – asa zisa disciplina pozitiva.
- Elevii au nevoie de laude permanente ale eforturilor, nu ale rezultatelor; lauda inteligenței distruge nevoia de a încerca lucruri noi sau capacitatea de a se ridica din eșec, de teama invalidării valorii personale.
- Elevul de astăzi are nevoie ca în clasă să existe:
- Măcar câte un element de noutate în fiecare zi – în modul de aranjare a mobilei sau în bogăția de material didactic sau de strategie a profesorului;
- Măcar câte un element de ”wow” – ceva care să le stârnească atenția, mirarea;
- Câte un rol social atribuit în oră: ”ceasornicar”, “observator social”, “facilitator”, “managerul materialelor”.
- De întrebări care le hrănesc ”ego-ul”: ”tu ce părere ai?”/”ce te face să crezi asta?”
- Cel mai bine, elevul de astăzi învață dacă se mișcă. Fiecare profesor – chiar și cel de matematică – poate organiza ora ca să existe momente de deplasare, cu un scop anume, din bancă, de regrupare, de schimbare de rol;
- Elevul de astăzi are nevoie ca toate criteriile de evaluare să fie dinainte stabilite pentru munca lui, clar și transparent, astfel încât să se poată nota singur – autoevaluarea. Testele –surpriză, de pedeapsă sau testele-fulger sunt percepute ca nedrepte: sunt bune doar dacă sunt acceptate ca provocări.
- Orele pot începe de la stabilirea de comun acord a obiectivelor. Ce știu/Ce nu știu/Ce aș vrea să aflu – poate fi organizat într-un tabel, ca set de întrebări la care să răspundă înainte de ora propriu-zisă.
- Elevii de azi au gândire stelară sau în rețea. Se plictisesc dacă nu există conexiuni între informații către toate domeniile de activitate sau de cunoaștere; au nevoie de provocări cognitive în ritm susținut intr-o predare integrata.
- Copiii de astăzi au nevoie de trăiri puternice ca să rețină înformație. Emoționalul este fundamental pentru memorie și energia de lucru.
- Copiii de astăzi au nevoie de lideri puternici – de profesori democratici, dar fermi, capabili să le susțină emoțiile și să stabiliească riguros planul de lucru, ce este și ce nu este acceptabil în oră.
- Fiecare oră nu are nevoie de titlu, ci de transmiterea clară a beneficiilor aduse de ea.
- Copilul de astăzi are nevoie de ghidaj pentru tehnici de respirație, meditație, autoreflexivitate, centrare în sine, aliniere cu voința și intențiile proprii – mindfulness.
- Copilul de astăzi are nevoie mai puțin de informație, cât de strategii de lucru și gândire. Înainte de a fi profesori de istorie, geografie sau matematică, va trebui să le arătăm cu ce contribuim la creșterea și rafinarea gândirii lor. Pedagogia gândirii vizibile – cu protocoale sau jocuri de gândire este una dintre cele mai eficiente în lume fiind aplicata in cadrul Proiectului Zero al Universitatii Harvard.
- Tehnologia trebuie integrată în învățare. Mobilele, tabletele si computerele nu pot lipsi de pe bancă începând cu clasa a IV-a.
- Elevul de astăzi învață foarte bine prin joc de rol, prin punerea în pielea personajelor sau a situațiilor istorice, a personalităților științifice etc. Are nevoie de modele pozitive si de empatie.
- Elevul de astăzi învață foarte mult în afara clasei – vizite, excursii; are mare nevoie de mobilitate și diversitate. Activitatile extrascolare si transdisciplinare au un rol important mai ales daca sunt corelate cu unitatile de invatare pentru o invatare autentica si relevanta.
- Copilul de astăzi nu suportă educația DOAR cu stiloul în mână. Învață făcând lucruri cu mâinile – modelând structuri, machete, instalații; invață negociind, selectând, exprimând opinii personale.
- Copilul de astăzi are nevoie să își vadă familia efectiv interesată de viața lui școlară.
- Copilul de astăzi are nevoie să își vizualizeze grafic progresul, direcția, planul de creștere personală.
Pentru a pune in practica aceste idei, noi, cadrele didactice trebuie sa luam in considerare cele sase concepte ale educatie secolului 21-lea.
- Cooperarea
In scoala noastra, copiii invata in echipe de 2-4 elevi, avand roluri sociale si cognitive precum: secretarul, prezentatorul, verificatorul, ceasornicarul, managerul timpului etc. Ei coopereaza pentru a atinge obiectivul comun si devin adevarati team players. Obiectivul comun reprezinta suma eforturilor, talentelor si deprinderilor fiecarui membru al grupului, avand mai multa valoare.
- Gandirea critica
Elevii filtreaza, selecteaza si sintetizeaza informatia gasita in media intr-o forma care are sens pentru ei si care poate fi aplicata in viata de zi cu zi.
- Creativitatea
In secolul al 21-lea, o persoana are nevoie sa creeze ceva nou sau intr-un mod nou folosind informatiile deja achizionate. A fi creativ nu inseamna numai sa fii artist in orele de arte vizuale ci si a gasi idei noi pentru rezolvarea unei probleme.
- Comunicarea
Comunicarea este abilitatea de a prezenta informatia intr-un mod clar si precis fiind bazata pe ascultare activa. Are diferite scopuri: a informa, a convinge, a motiva si a instrui. Un elev care comunica eficient este un elev pregatit pentru viata.
- Cultura /Cetatenia
Este bine ca elevul sa fie constient de tot ceea ce il inconjoara. Cetatenia si cultura sunt in egala masura importante pentru formarea lui in vederea dezvoltarii competentei interculturale si civice.
- Educarea caracterului – Conectivitatea
Conexiunea sociala imbinata cu tehnologia si capacitatea elevilor de a deveni cetateni responsabili si activi sunt alte obiective ale scolii secolului 21-lea.
Cum sa implementam aceste concepte in curriculum-ul scolii?
Noi am creat Curriculum-ul for Life, integrand cele 6 concepte in metodologia didactica folosita: Invatarea pe baza de proiect si Invatarea prin Cooperare in clasa sau in padure, muzee, excursii aplicand programa romaneasca si cea britanica intr-un mod foarte creativ.
Prof. Julieta Petre
Presedintele Asociatiei Inteligente Multiple