Într-o școală privată, nu departe de București, copiii învață cu metode de afară, preluate din curriculumul britanic. Nu există catalog, copiii primesc calificative care sunt confidențiale, iar sistemul clasic de notare este completat cu o evaluare alternativă: elevii prezintă, în fața părinților, activitățile preferate. Au săptămâni tematice, petrec foarte mult timp în aer liber, se ocupă de grădina școlii și sunt implicați în programe de educație, prin care pot deveni, de pildă, youtubbers pentru o zi. Școala Internațională CLAS este o școală primară privată, situată în Snagov, cu o programă școlară românească și cu o strategie bazată pe învățarea experiențială ce pune accent pe gândirea critică, creativitate și inteligența emoțională.
Julieta Petre, învățătoare, profesoară de engleză cu gradul didactic I și trainer autorizat Jolly Learning, a predat în mai multe școli de stat și private din țară și din străinătate. După o perioadă petrecută în Italia, a decis să înființeze o școală în care copiii să învețe altfel. S-a specializat în Cooperative Learning și a învățat abordarea CLIL – Învățare Integrată a Conținutului și a Limbii (o metodă de predare a disciplinelor într-o limbă străină), devenind și autorul cărții “Cooperative Learning in CLIL Contexts”.
”Ceea ce m-a determinat să înființez această școală este experiența avută în sistemul internațional IB, PYP (Primary Years Programme), în care se lucrează pe teme interdisciplinare și transdisciplinare, punându-se accent pe gândire critică, creativitate, dezvoltarea inteligenței emoționale, total opus cu ceea ce se face în școala de stat. Împreună cu strategiile de Cooperative Learning, m-am gândit să pun în practică aceste abordări pedagogice în Școala Internațională CLAS. Este o școală românească, cu autorizație și programă românească, dar care are un curriculum extins punând în aplicare și trunchiul comun al Curriculum-ului Angliei, cât și Cambridge ESOL.
Este această abordare CLIL cu metode și conținuturi din programa Angliei. Mă refer la manuale, în primul rând, care sunt total diferite de manualele din România pentru că se bazează pe învățarea experiențială. Pornești de la o activitate hands-on, îi lași pe copii să deducă reguli și tot ce înseamnă strategii, proceduri de învățare și apoi concluzionezi tu ca profesor. Asadar, profesorul este mai mult un facilitator, un ghid decât un transmițător de cunoștințe”, spune Julieta Petre.
Câțiva zeci de copii, de la clasa pregătitoare până la clasa a III-a, învață în școala aflată în Snagov și înființată în 2017. Predarea este bilingvă, iar programa școlară este cea impusă de Ministerul Educației Naționale, dar îmbogățită cu metode de predare și activități din practica educațională internațională.
Ca și în școlile de stat, copiii de aici primesc calificative, însă diferența o face evaluarea alternativă. ”Punem calificative, dar nu le facem publice, sunt confidențiale. Nu se fac ierarhii între copii, nu avem clasamente și nu folosim catalogul la ore. Se pune accentul pe motivația intrinsecă, nu pe cea extrinsecă.
Metoda portofoliului (evaluarea alternativă) este o practică internațională în școlile PYP. Practic, sunt niște ședințe conduse de elevi, în fața părinților. Copiii își selecționează activitățile cele mai interesante sau activitățile care i-au ajutat pe ei să progreseze în propria învățare și le prezintă propriilor părinți. În acest fel se dezvoltă și gândirea critică, dar și cea emoțională pentru că ei își exprimă niște sentimente față de aceste activități, cum s-au simțit după ce le-au realizat”, spune Julieta Petre.
Multe dintre activități sunt desfășurate de copii în aer liber. Citesc și fac lecții afară, se ocupă de grădina școlii unde, în fiecare primăvară, plantează flori și legume. Școala se află lângă Codrii Vlăsiei, un loc special ales pentru construcția campusului, explică fondatorul școlii, pentru că ”am dorit foarte mult să implementăm elemente Forest Schools, școli de succes în țările nordice”.
”Avem în apropiere și o pajiște enormă unde mergem foarte des, plus grădina școlii care reprezintă un obiectiv al elevilor școlii: să aibă grijă de plante, în fiecare primăvară plantăm, panseluțe, ceapă… Considerăm că, prin contactul cu natura, îi facem mai fericiți și învață mult mai bine pe termen lung. Memorarea informațiilor pe termen lung este mult mai bună. De exemplu, am condus o lecție de științe despre sunete si toți copiii au închis ochii și s-au concentrat pe sunetele din natură. Fiecare a spus ce sursă de sunet aude. După aceea a urmat un moment de mindfulness pe gazon”, povestește Julieta Petre.
Săptămâna actelor de bunătate
În școală se organizează săptămâni tematice, iar cea de săptămâna trecută i-a încântat foarte mult pe copii: ”A fost Kindness and Happiness Week și copiii au ajuns la concluzia: Kindness creates happiness. Adică actele de bunătate creează fericirea și dacă noi ne comportăm frumos, suntem politicoși și facem fapte bune, îi facem fericiți pe cei din jurul nostru și în același timp devenim și noi mai fericiți. Am început un proiect care se cheamă ”Pay it forward” – fiecare copil a realizat o insignă și a făcut un act de bunătate pentru o altă persoană care a primit acea insignă, care, la rândul ei, este obligată să facă un alt act de bunătate pentru o altă persoană, nu neapărat din școală, poate fi și din comunitatea locală.”
Deși curriculumul extins este inspirat din cel britanic, copiii nu au ore de fericire cum se întâmplă în unele școli din Anglia pentru că nu este nevoie, explică Julieta Petre.
”Nu avem ore de fericire pentru că la noi copiii sunt fericiți în fiecare zi și nu cred că ar avea nevoie de aceste ore speciale de fericire. Ei în fiecare zi vin cu drag la școală și, pur și simplu, se vede din strălucirea ochilor lor că sunt fericiți”, declară profesoara.
„My Parent, my Hero”
Totodată, în școală sunt derulate multe programe prin care copiilor le este dezvoltată creativitatea. „My Parent, my Hero” este unul dintre programele transdisciplinare în care copiii au fost youtubbers într-o zi. ”Le-a plăcut foarte mult pentru că și-au realizat propriul film de publicitate, folosind tehnica Stop Motion. Părintele prezent la activitatea copiilor nu și-a imaginat că generația de astăzi este atât de doritoare să devină youtubbers”, spune Julieta Petre.
În școală, telefoanele sunt interzise, adaugă Julieta Petre, însă tehnologia nu lipsește din procesul de învățare:
”Ne interesează mai mult dezvoltarea manualității, a motricității și a creativității, dar acest lucru nu înseamnă că nu folosim computer, Youtube, videoproiector și CD-ROM. Avem lecții interactive și folosim în școală metoda Jolly Phonics/Grammar – metoda britanică de fonetică sintetică pentru învățarea limbii engleze folosind abordarea multisenzorială).”
Forest Day
Săptămâna trecută, copiii au avut Forest Day, o zi în care au explorat pădurea de lângă școală: ”Am descoperit că leurda are gust de usturoi și că toată padurea miroase a usturoi. Am învățat să ne orientăm cu busola, am descoperit că școala nu era în direcția presupusă de noi și am găsit și o hrănitoare pentru căprioare. La final, am construit un adăpost în stil tepee, folosind doar crengi culese de noi.”
Excursiile în pădure au loc de altfel periodic la școala din Snagov, iar experiența plimbărilor este transpusă la ore. La AVAP, de exemplu, copiii au modelat ”vestitorii primăverii” din plastilină, după ce au căutat violete și ghiocei prin pădure.
”La noi, totul este construit pe fericire. Sunt oaze de fericire și în sistemul de stat, dar din păcate numai oaze”, spune fondatorul școlii, Julieta Petre.
Sursa: Sparknews